luni, 22 noiembrie 2010

Amelie Poulain

Ochii mei au fiecare cate doi irisi. O pereche e orientata catre exterior, catre lumea reala si o pereche de irisi de culoarea chihlimbarului auriu orientati catre o lume fermecata a povestilor din copilarie. Rar mi se intampla sa privesc cu toti ochii mei – atunci realitatea se amesteca cu lumea viselor. Final: IMPOSIBIL!

Am crescut cu povesti despre zei si eroi antici, despre doamne cu rochii de catifea, siraguri de perle si manusi lungi, despre ceaiuri dansante si baluri cu cavaleri in uniforme de ofiteri. Imi aduc aminte fiecare poveste povestita sau citita, in toate am fost si eu un personaj observator, am vazut filmul fiecareia in lumea din interior. Spre lumea asta se deschid ochii de chihlimbar.

Diminetile apartin ochilor de bufnita…ii deschid ca sa infrunt lumea reala. Lumea femeilor business, a creativelor de succes, a frumusetilor cumparate la mall, a studentelor care lupta pentru promisiunea viitorului, a gospodinelor, a mamelor, lumea cu zile de salariu si cozi la supermarket, cu trafic aglomerat, cu miros de parfum si cu miros de RATB.

In fiecare zi incerc sa fac alegerea intre Carrie Bradshaw si Amelie Poulain…greu!! Intre realitatile castigate cu greu in timp de feministe si sperantele demodate de Ileana Cosanzeana. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu